Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎN PERSOANĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 165 pentru ÎN PERSOANĂ.

CENZOR

... CÉNZOR , cenzori , s . m . 1. ( În Roma antică ) Magistrat care avea misiunea de a face recensământul persoanelor și al averilor și de a supraveghea moravurile publice . 2 ... În unele state ) Persoană aleasă de adunarea generală a unei societăți comerciale pentru a face verificarea conturilor prezentate de administrator . 3. Persoană care verifică gestiunea unei întreprinderi , a unei bănci etc . 4. Persoană însărcinată să asigure secretele de stat ; persoană

 

PERSOANĂ

... PERSOÁNĂ , persoane , s . f . 1. Individ al speciei umane , om considerat prin totalitatea însușirilor sale fizice și psihice ; ființă omenească , ins . 2. ( În sintagmele ) Persoană fizică = om considerat ca subiect cu drepturi și cu obligații și care participă în această calitate la raporturile juridice civile . Persoană juridică ( sau morală ) = organizație care , având o alcătuire de sine stătătoare și un patrimoniu propriu în vederea îndeplinirii unui anume scop admis de lege , este subiect cu drepturi și cu obligații , deosebit de persoanele fizice care intră în componența ei . 3. Categorie gramaticală specifică verbului și unor pronume ( personal , reflexiv , posesiv , de întărire ) , prin care se indică vorbitorul , interlocutorul și orice obiect , deosebit ...

 

PERSONAL

... PERSONÁL , - Ă , personali , - e , adj . , s . n . I. Adj . 1. Care aparține unei anumite persoane ( 1 ) , privitor la o anumită persoană , care este specific , caracteristic pentru o persoană ; individual , propriu . 2. ( În sintagmele ) Tren personal ( și substantivat , n . ) = tren de persoane , care circulă cu o viteză relativ mică și care oprește în toate stațiile . ( Gram . ) Pronume personal = pronume care desemnează diferitele persoane ( 1 ) și care se declină schimbându - și forma după persoană , număr și caz . ( Gram . ) Mod personal = mod ale cărui forme se modifică după cele trei persoane ( 3 ) . II. S . n . 1. ( Colectiv ) Totalitatea persoanelor ( 1 ...

 

POLIȚĂ

... f . Suport de scândură fixat orizontal pe un perete , într - un dulap etc . , pe care se țin diferite obiecte . PÓLIȚĂ^2 , polițe , s . f . 1. ( În sistemul financiar ) Act prin care o persoană dispune debitorului ei să plătească o sumă de bani unei alte persoane sau la ordinul acesteia ; trată . 2. ( În sintagma ) Poliță de asigurare = document emis de către o instituție de asigurare , prin care aceasta certifică încheierea unui contract de asigurare a vieții ...

 

INTENDENT

... INTENDÉNT , - Ă , intendenți , - te , subst . 1. S . m . și f . ( În unele țări ) Persoană însărcinată cu îngrijirea sau administrarea unei instituții , a unei case etc . 2. S . m . ( În

 

PRETOR

... PRÉTOR , pretori , s . m . 1. Magistrat roman cu înalte atribuții judiciare ( și care adesea guverna o provincie romană ) . 2. ( În vechea armată ) Persoană numită pe lângă marile unități militare , cu atribuții în poliția administrativă și juridică în timp de război . 3. ( În

 

DOCENT

... DOCÉNT , docenți , s . m . 1. ( În alte țări ) Grad didactic onorific în învățământul superior , corespunzând de obicei aceluia de conferențiar ; persoană care are acest grad . 2. ( În țara noastră ; de obicei în sintagma doctor docent ) Titlu științific acordat doctorilor în științe care s - au distins printr - o activitate valoroasă ; persoană

 

ECONOM

... OÁMĂ , economi , - oame , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Care face economii , care cheltuiește cu cumpătare ; strângător , adunător , cumpătat . 2. S . m . și f . ( În trecut ) Persoană

 

EMBATICAR

... EMBATICÁR , - Ă , embaticari , - e , s . m . și f . ( În trecut ) Persoană

 

VĂDRAR

... VĂDRÁR , vădrari , s . m . ( În trecut ) Persoană

 

VECHIL

... VECHÍL , vechili , s . m . 1. ( În trecut ) Persoană

 

   Următoarele >>>